Despre lungul drum până la tine însuţi, cel carele ești

Despre lungul drum până la tine însuți am mai scris aici, în editorialul din nr. 32-33, care se încheia așa: „Și drumul tău spre tine însuţi nu se opreşte aici, drumul tău spre tine însuţi continuă până când, desprins de tine însuţi, cel care ai fost, ajungi la tine însuţi, cel care eşti”.

Mi-am zis însă că pot continua pe această temă, mai ales acum, când lumea din jur se pare că a luat-o razna. Nu intru în detalii, le vede fiecare la tot pasul. Dar este evident că tot ce se întâmplă în jurul nostru are o singură cauză și anume ignorarea esenței noastre divine.

Așa stând lucrurile, devine din ce în ce mai greu să ajungi la tine însuți, bineînțeles dacă vrei cu adevărat să te cunoști pe tine însuți. Pentru că ai în față un drum din ce în ce mai anevoios, plin de obstacole și revelații, plin de primejdii și iluminări. La fel ca în „Epopeea lui Ghilgameș”. La fel ca în „Odiseea” lui Homer. Ca să dau doar două exemple.

Dar dacă vrei cu adevărat să te cunoști pe tine însuți, dacă vrei cu adevărat să ajungi la tine însuți, trebuie mai întâi să te împaci cu lumea din jur, să o accepți așa cum este, apoi să o ignori total, ca să nu te oprească din drum ori să te tragă înapoi cu dezmierdările ei trecătoare.

Trebuie să-ți păzești cu mare grijă auzul, trebuie să-ți păzești cu mare grijă vederea, ca să poți auzi chemarea înaltului, ca să poți vedea ceea ce nu se vede. Este important de știut că pe drum ai nevoie și de ajutor, care poate să vină din mitologii, religii,  filosofii, din marea poezie a lumii sau chiar direct de la Dumnezeu, dacă ai o relație sinceră cu El.

Ceea ce spun eu aici este și un fel de asceză, din ce în ce mai greu de practicat în ziua de azi, dar fără asta nu se poate. Iar eu cred că merită efortul, nu doar pentru că nimic bun nu se poate obține fără efort, ci pentru că la capătul acestui drum până la tine însuți nu te așteaptă întunericul morții, ci lumina vieții.

Și atunci vei începe să vezi, vei începe să vezi cu adevărat, vei începe să vezi adevărul. Adevărul care era înlăuntrul tău, dar îți era ascuns, cum e ascunsă o perlă într-o scoică sau un diamant într-un munte. Dar asta încă nu e tot. Până la tine însuți, cel carele ești, întotdeauna mai sunt pași de făcut.

Actualitatea literară, Nr. 130, Mai-Iulie 2024

N.R. Celelalte editoriale au apărut în volumul [despre], Editura BrumaR, 2020