Când am citit micro-eseul „Apostolii zburători ai literaturii sau cine plătește când scriitorul își plimbă genialitatea prin lume”, semnat de Christian W. Schenk (îl găsiți la pagina 11), n-a fost greu să ghicesc la cine anume face referire dl Schenk.
Dar ce frumos o spune: „scriitorul își plimbă genialitatea prin lume”! În altă ordine de idei, cred că e normal ca dl Schenk să se întrebe „cine plătește când scriitorul își plimbă genialitatea prin lume”, pentru că domnia sa, în cei aproape 50 de ani de când se află în Germania, a tradus, a publicat la propria editură, Dionysos, și a promovat în țările de limbă germană peste 400 de autori români, cu antologii și cărți de autor, absolut pe cont propriu, fără ajutor financiar și fără a cere autorilor finanțare pentru cărților lor, nici pentru traducere, nici pentru tipar, nici pentru difuzare.
Spuneți-mi ce traducător din România, ce editură din România se poate lăuda cu o asemenea performanță.
Dar să revenim la „scriitorul (care) își plimbă genialitatea prin lume”. Cred că ghiciți și dumneavoastră cine este. Și îi puteți atesta genialitatea sau o puteți contesta.
Problema însă este alta și anume că literatura română are un singur scriitor. Care este publicat de o singură editură. Care primește drepturi de autor de la o singură (aceeași) editură. Și care este finanțat la greu de către statul român pentru promovarea literaturii sale în străinătate, pentru că statul român nu finanțează promovarea literaturii române în străinătate, ci promovarea literaturii unui singur scriitor, care își permite, astfel, să „își plimbe genialitatea prin lume”.
Am dreptate, prin urmare, să afirm că literatura română este o literatură cu un singur scriitor. Nu se întreabă oare reprezentanții Ministerului Culturii, ai ICR, ai USR cum se descurcă ceilalți autori, poate mai apreciați în străinătate și poate mai premiați, dacă ar fi sprijiniți financiar și mediatizați măcar pe jumătate, măcar pe sfert, măcar 10 % din cât este sprijinit financiar și mediatizat singurul scriitor al literaturii române?
Pentru că avem, slavă Domnului, destui scriitori care ar face față unei candidaturi la Premiul Nobel.
Actualitatea literară, Nr. 134, Martie – Aprilie 2025
N.R. Celelalte editoriale au apărut în volumul [despre], Editura BrumaR, 2020
escelent! Dar organele culturale mai favorizează și alti scriitori, care au adunat fiecare peste 50 de premii bine plătite. Ati uitat de Blanda Ana, de Muresan, de LIS?