Laura T. Ilea scrie un eseu-performance, hibrid, în care coexistă euforia speculaţiei filosofice dezinhibate, nonacademice, cu proza de inspiraţie autobiografică, interesată de sinuoasele coagulări identitare. Soluţiile temporare la dilemele intelectuale par a veni dinspre opţiunea pentru dialogul intercultural, care flexibilizează coduri şi maniere de gândire, altfel spus dinspre un nomadism existenţial (şi teoretic totodată). Invocând faimoase mode şi cotituri ale teoriei ultimelor decenii, de la direcţii feministe recente la noile materialisme, Laura T. Ilea se revendică nu atât de la vreo şcoală critică anume, cât mai degrabă de la gândirea în alertă, „de-sedentarizată”, în descendenţa unui scriitor idiosincratic şi neînseriabil ca Marcel Moreau, iar verva ei polemică se îndreaptă împotriva rigidităţii oricărui jargon ştiinţific, a parohialismului unor comunităţi interpretative care vor să domine scena intelectuală de astăzi.
Laura Pavel
Nomadului îi şade bine cu drumul; sedentarului — cu drama. Pe când, pentru Deleuze, nomadul pur nu se scoală din fotoliu, Laura Ilea e peregrină, a străbătut deşerturi, unde femeile nici nu se mai privesc de dinafară, nici nu mai sunt întrerupte de fotografii ori de eros. Îndepărtându-le de tehnoTerra, o energie vitală le animă. Ea produce noul, noul contemporan, uneori împingând condiţia umană înspre o revoluţie planetară, spre Marte, poate, dincolo de apogeul hibridului, unde heterotopiile scufundă hărţile.
Ca lumea să nu fie auto-imundă, ea trebuie să devină nomadă.
Călin-Andrei Mihăilescu
Laura T. Ilea a publicat două romane (Cartografia lumii de dincolo, Humanitas, 2018, Les Femmes occidentales n’ont pas d’honneur, Harmattan, 2015), un volum de nuvele (Est, Harmattan, 2008), volume de eseuri literare printre care Literatura canadiană în infraroșu. Nihilismul feminin (Tracus Arte, 2015), Littérature et scénarios d’aveuglement – Orhan Pamuk, Ernesto Sabato, José Saramago (Honoré Champion, 2013), și un studiu despre filosoful Martin Heidegger (Viața și umbra ei. Întemeierea existențială a cunoașterii, Idea, 2007). Volumul de eseuri Politiques du désir. Pour une condition relationnelle a apărut în 2021 la editura Mimesis din Milano, iar volumul de dezbateri Inflexiuni în 2022 la Editura Școala Ardeleană. Din 2023, publică texte de analiză literară și filosofică în rubrica „Intermitențe” a Observatorului Cultural. Autoarea predă la Departamentul de literatură comparată, Universitatea Babeș-Bolyai.
Știința minciunii responsabile. Tratat de embolii culturale de Felix Nicolau
Hermeneutica literară salvează memoria? Felix Nicolau acreditează ideile culturale și istorice care hrănesc coruperea identității, ipocrizia și falimentul umanist, radicalitatea și conformismul, distopiile de ieri și azi. Criticul se bazează pe felul cum luciditatea și experiența lecturii decid rafinarea vinovăției și a imaginariilor care primejduiesc realitatea, în texte despre criză și canon, despre ambiguitățile și ironiile semiotice într-o lume în continuă mișcare, din care spiritul critic a dispărut.
Marius Miheț
Tobă de carte, dar fără aroganța erudiției, știind să-și modeleze scrisul după tiparele autentice ale oralității, în forma unui dialog spontan și cu miez, Felix Nicolau ne invită la o palpitantă călătorie prin biblioteci și prin lumea cea mare, în căutarea lucrurilor cu adevărat importante. Indiferent de temele abordate, în prim plan iese mereu eseistul cu har de scriitor și cu antenele deschise către actualitatea imediată, zâmbindu-ne adesea prietenos, dar și înghiontindu-ne uneori, când suntem dispuși să acceptăm pe nemestecate ideile altora. Provocatoare și singulară în peisajul editorial autohton, cartea de față e totodată și un revigorant antidot împotriva lenei de a gândi.
Antonio Patraș
Cu energie și har de titan, Felix Nicolau face turul planetei și culturii actuale în 100 de pagini și 1001 de istorii și formulări hipnotizante. O super-captivantă colecție de adevărate bijuterii emanând inteligență tăioasă, umor fin și erudiție nepretențioasă; cu atenție pentru amănuntul cel mai savuros și relevant ca și pentru conceptul generos și cuprinzător. Aici e adevăr și viață copleșitoare, doar să alegem calea…
Chris Tanasescu (MARGENTO)
Felix Nicolau este lector ILR la Universitatea Complutense din Madrid și profesor în cadrul Departamentului de Limbi Străine și Comunicare, Universitatea Tehnică de Construcții Civilă, București. Timp de patru ani a fost lector ILR în cadrul Facultății de Științe Umaniste și Teologie, Universitatea Lund, Suedia. Este afiliat la Școala Doctorală de Filologie a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Și-a susținut doctoratul în literatură română și comparată în 2003 și este autorul mai multor cărți de teorie literară și de comunicare: Istoria nucleară a culturii. Cuante hermeneutice (2021), Ingen fara på taket/ Totul e sub control. Lär dig rumänska/ Învață limba română” (2020). You are not Alone. Culture and Civilization (2018), Morpheus: from Text to Images. Intersemiotic Translations (2016), Take the Floor. Professional Communication Theoretically Contextualized (2014), Cultural Communication: Approaches to Modernity and Postmodernity (2014), Comunicare și creativitate. Interpretarea textului contemporan (2014), Estetica inumană: de la Postmodernism la Facebook (2013), Codul lui Eminescu (2010), Anticanonice (2009), Homo Imprudens (2006). Cărți de ficțiune: Tandru şi rece (roman, Cartea Românească, 2007, reeditare Tritonic Books, 2020), Pe mâna femeilor (roman Cartea Românească, 2011, reeditare Itaca, 2022). Poezie: Kamceatka. Time is Honey (Vinea, 2017), Bach, manele & kostel (2003), Salonul de invenţii (2002), Cucerirea râsului (1996). Este membru în comitetul de redacție al revistei Swedish Journal of Romanian Studies, Suedia.
Simulacru și război. Discursul politic în postistorie de Arthur Suciu
Arthur Suciu propune o necesară analiză critică a actualului context geopolitic. Într-o lume în care predomină părerile, adesea extreme, Simulacru și război oferă expertiză și o interpretare moderată a prezentului pentru o înțelegere nuanțată a actorilor și discursurilor dominante.
Alina Dolea
Arthur Suciu analizează critic criza modelului neoliberal și articularea discursului dominant pe platformele social media și într-un spațiu public tot mai dezintegrat și enclavizat de războiul cultural dintre progresiști și tradiționaliști, hipsteri și cocalari, globaliști și autohtoniști, de narațiunile lor alimentate de mituri politice fondatoare.
Antonio Momoc
Care mai poate fi temeiul vieților noastre? De ce au eșuat ideologiile și mai toate tipurile de discurs vizionar? În ce să mai credem și ce șansă mai are politicul – înțeles ca tentativă de a ordona cumva întunericul ce ne așteaptă? Arthur Suciu își asumă riscul acestor întrebări foarte dificile și le răspunde printr-o analiză filosofică a mișcărilor și puterilor care se luptă să ne cucerească mințile după căderea comunismului.
Mihnea Măruță
Dacă, potrivit autorului, „România e un loc numai bun pentru a aștepta Apocalipsa”, atunci Arthur Suciu este, fără îndoială, unul dintre cei mai pătrunzători cronicari ai vremurilor din urmă, în a cărui companie depresia postistorică și angoasa preapocaliptică se transformă în prilej de iluminare intelectuală.
Alexandru Racu
Arthur SUCIU (n. în 1974) este lector univ. dr. al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și scriitor. A publicat mai multe cărți la intersecția dintre filosofie, politică și literatură: Discursul autonom (2013, 2024), Drumul către viața privată (2009, 2020), Pierdut între medii (2020). Arthur Suciu are o îndelungată experiență în jurnalism și comunicare. După studii de filosofie, a debutat, în 2008, cu volumul de fragmente existențiale Contribuții la apocalipsă, ulterior publicând încă două volume, Fericirea în vid (2012) și Cel care așteaptă (Cartier, 2021). O amplă selecție a fragmentelor a apărut la editura Cartier, în 2024. În 2016, a câștigat premiul pentru debut literar al revistei „Convorbiri literare” cu romanul În gaură. A publicat și volumul de poezii o nouă pantă (Tracus Arte, 2023).
Cărți de bun gust.Jurnal de lectură de Călin Torsan
La prima vedere, Călin Torsan e un Don Quijote care îi aduce împreună – nonșalant și aleatoriu – pe Ioan Meițoiu și James Joyce, pe Arabella McIntyre-Brown și pe Graham Greene, doar ca să demonstreze utilitatea practică a literaturii. Ce îi iese, însă, din călătoria asta e o carte rară, insolită, de un umor nebun. Un deliciu!
Matei Florian
Chiar așa: oamenii „zămisliți din scorneli și cerneală” se doftoricesc, se înfruptă din bucate și dau pe gât precum noi, „oamenii de carne și sânge”? Călin Torsan și-a pus această întrebare (numai aparent frivolă), a crezut în combustia ei artistică și, mai cu entuziasm, mai cu temeri (sigur cu acribie și osteneală), ne-a oferit răspunsul său în „Jurnal de bun gust”. Unul valid literar, întrucât bucătarului acestui ospăț la care suntem poftiți i-a ieșit un sos… delicios.
Cristian Bleotu
Călin Torsan este născut în București, pe 15 martie 1970. Studii medii: Liceul „Gheorghe Lazăr” din capitală, promoția 1988. Studii superioare abandonate (Politehnica București, Facultatea de Electrotehnică). Din 1995, angajat al Muzeului Național al Țăranului Român. Debut literar: Povestiri mici și mijlocii (volum comun, 2004, Curtea Veche). Cea mai recentă carte publicată: ASTRA POETIC 2022/ESCAPE BRIDGE (volum comun, 2023, Editura Astra museum, Sibiu).
Premii literare: câștigător al concursului de manuscrise Polirom Junior, ediția I, cu romanul pentru copii, Vrăjitorul dințos (2018); premiul pentru categoria gimnaziu a concursului Trofeul Arthur, oferit de editura omonimă romanului Totul numai pentru tata (2016); Marele premiu „Marin Preda” și Premiul revistei Luceafărul, ambele pentru proză scurtă (2001).
Colaborări: Dilema Veche, Observator Cultural, Noua Literatură, Gazeta Cărților, site-ul Graphicfront, IOCAN (nr. 3), platforma Scena 9.
Lecturi publice în țară (București, Brașov, Alba Iulia, Brăila, Câmpina, Cluj, Comloșu Mic, Galați, Gherla, Iași, Jimbolia, Miercurea Ciuc, Piatra Neamț, Piscu, Ploiești, Reșița, Sibiu, Suceava, Timișoara) și în Europa (Germania și Italia).
Lasă un răspuns