Într-un splendid eseu dedicat lui Radu Mareș, găzduit chiar în numărul precedent al revistei (v. Trofeul singurătății), neobosita Magda Ursache, mereu bătăioasă, colțoasă, „împungace”, nota că prozatorul clujean era atras de temele „cu grad mare de risc”. Unde a și izbândit, cum se știe. E, așadar, un bun prilej de
Eseu
Mihai Eminescu – marile proiecte
În 1872, între postumele lui Eminescu un loc aparte ocupă Demonism, Miradoniz, Odin şi poetul, Memento mori: în 1873, Povestea magului călător în stele, Care-i amorul meu în astă lume, Privesc oraşul furnicar, O arfă pe-un mormânt, Dumnezeu şi om, în 1874, Pustnicul, Cum negustorii din Constantinpopol, În căutarea Şeherazadei,
Despre „Hora Unirii” și unirea scriitorilor români
Nicolae SILADE În luna în care se sărbătorește Ziua Culturii Naționale, ziua de naștere a poetului nostru național, se cântă o poezie de Vasile Alecsandri, Hora Unirii, pe muzica lui Alexandru Adolf Flechtenmacher. E drept că la date diferite, dar oarecum apropiate. Trecem însă peste acest aspect ciudat și nu ne întrebăm
Un „marginal” despre „hazotragic”
„Nu privesc înapoi cu regret, dar nici înainte cu speranță” Deși, cândva, se visa „un mare scriitor comunist”, plătind tributul cuvenit, Radu Cosașu, traversând ani tumultuoși, cu o viață „atât de politică”, s-a repliat, refugiat în genuri minore, devenind scriitor adevărat. În fond, asumându-și trecutul, cu păcatele lui, el îl tot
Gheorghe Glodeanu, dincolo de real şi imaginar
Magda Ursache: Trofeul singurătății
Singurătatea necesară pentru a trage la galera unui roman; singurătatea ca apărare de mediul ostil; singurătatea ca gheară în gât pe timp de boală. Pe culmile disperării, Cioran: „Singura surpriză a singurătății este moartea” și asta după ce guști, tot în formularea lui, „aromele singurătății”. Prietenul, bunul nostru prieten, urcat, cum
Virgil Ierunca – poetul din exil
Centenar Virgil Ierunca (1920-2006) „Luminița de la capătul tunelului”, speranța unei eliberări din gratiile regimului totalitar comunist, înainte de ’89, era acolo, în exil, mereu aproape, în vocile de la „Europa liberă”, prin tandemul Virgil Ierunca - Monica Lovinescu - cavalerii Apocalipsei pe Puntea cu Occidentul. Revoluția decembristã ar fi trebuit
Criza criticii de poezie și rătăcirile ei
„Viața literară din România este în prezent blocată de această sindicalizare a succesului, amestec de autoritarism comunist, snobism și carierism. (…) Situația în care ne aflăm este cu totul inacceptabilă.” Alex Ștefănescu Stă în firea criticii ca ea să evalueze operele literare, adică să ne atragă atenția asupra operelor împlinite artistic
Despre debuturi și rebuturi, despre cenzură și autocenzură
Nicolae SILADE Mă bucur că dl Nicolae Manolescu a înțeles în cele din urmă cum stau lucrurile în literatură referitor la debuturi, rebuturi, cenzură și autocenzură. În editorialul „Timpul rebuturilor” din România literară nr. 50/2020, domnia sa recunoaște că „răspunderea principală pentru înmulțirea lor (a rebuturilor, n.n.) ne revine nouă, critici, redactori
André Rieu și orchestra sa
Învățătura de minte
Pastorala de Crăciun a ÎPS Ioan, mitropolitului Banatului
† IOAN, Din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului Iubitului nostru cler, cinului monahal şi drept-credincioşilor creştini, har, milă şi pace de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi, părintească binecuvântare. „Niciodată nu a vorbit un om așa cum vorbește Acest Om.” (Ioan 7, 46) Iubiții mei fii duhovnicești, După un an plin de încercări care