Radu Mareş, un prozator „reinventat”

Într-un splendid eseu dedicat lui Radu Mareș, găzduit chiar în numărul precedent al revistei (v. Trofeul singurătății), neobosita Magda Ursache, mereu bătăioasă, colțoasă, „împungace”, nota că prozatorul clujean era atras de temele „cu grad mare de risc”. Unde a și izbândit, cum se știe. E, așadar, un bun prilej de

Mihai Eminescu – marile proiecte

În 1872, între postumele lui Eminescu un loc aparte ocupă Demonism, Miradoniz, Odin şi poetul, Memento mori: în 1873, Povestea magului călător în stele, Care-i amorul meu în astă lume, Privesc oraşul furnicar, O arfă pe-un mormânt, Dumnezeu şi om, în 1874, Pustnicul, Cum negustorii din Constantinpopol, În căutarea Şeherazadei,

„Napoleonism” cioranian?

Încă din 1966 notase Cioran în caietele sale secvența evocată în 1990 despre prietenul nenumit, distribuind acolo accentele altfel: „... ce i-am făcut eu lui Mircea Zaprațan, la Sibiu, acum vreo treizeci de ani. O noapte întreagă i-am reproșat că-și irosește talentul prin cârciumi, că nu citește și nu scrie

Cronicile RAI – poezia tânără

Poezia cuibărită între aripile păsărilor „Aer păsări bere”, de Vlad Drăgoi (editura O.M.G., 2020) Vlad Drăgoi s-a născut în 1987 la Codlea, județul Brașov. A urmat cursurile Facultății de Litere în Brașov și a debutat în 2008, la Editura Lumen din Iași, cu volumul de proză Istoria artelor sau memoriile unui veleitar incognito. Urmează,

Străin și buimac

În 2006 apărea la editura ICR volumul Străin prin Europa, de Virgil Nemoianu, cuprinzând însemnările sale de călătorie de-a lungul anilor 1983-1992.     Este o carte revelatoare pentru un tip special de călător, aparent posac, bombănitor, dar cu un subtil simț al umorului și, mai ales cu o ireprimabilă propensiune autoreflexivă,