Ramona Băluțescu, Rumeguș de miez, 3 volume, Editura Uni­versității de Vest, Timișoara, 2020

Share Button

Dacă te întrebi de ce Ramona Băluțescu a ales Sinagoga Neologă din Lugoj pentru lansarea triplului său volum, Rumeguș de miez, apărut la Editura Universității de Vest Timișoara, în 2020, răspunsul îl găsești atât în dedicația care însoțește prima parte a acestei antologii, alcătuită din volumele de versuri publicate între 2017 şi 2020 („În amintirea lui Robert Reisz, prietenul ideilor, sensibilităților și deschiderii noastre”), cât și în cuvântul-înainte prin care autoarea detaliază prietenia ei cu Roni (Robert Reisz) și împrejurarea în care i-a venit ideea titlului și alcătuirii antologiei.

„Ultimul meu ciclu de studii, pentru un doctorat în Filosofie, l-a prins ca decan pe prof. Robert Reisz, de care mă lega o lungă prietenie […] aproape trei decenii. […] Roni a fost alături la câteva evenimente importante ale vieții mele, și sper că și eu am reușit să aduc o geană de empatie și confort la câteva ale vieții lui. Dar, într-o zi […], am văzut pe Fb un „R.I.P” lângă poza lui […]. Și… șocul acela nu a trecut. […] Ai, în astfel de momente, un fel de rușine gâtuitoare, că tu mergi mai departe, și omul acela bun, nu. […] Eram la înmormîntarea lui, în Cimitirul Evreiesc din Timişoara, trecuseră salvele soldaţilor, se vărsaseră nişte saci de rumeguş în jurul locului de veci, ca să nu ne noroiem, era un vînt cumplit […] şi ne uitam cum vîntul sălta rumeguşul acela ca pe un rîu de scame ce şerpuia printre picioarele noastre, la 30-40 de centimetri de sol […] era ceva ciudat în rîul acela de rumeguş, ceva ca un semn din o altă lume […]. Era ca o secvenţă dintr-un film suprarealist […]. Rîul acela aparte, care se lovea de picioarele noastre, ca un liliac zburînd printr-o încăpere din care abia mai ştie cum să iasă. Și atunci am văzut că rumegușul acela e doar alb, e rumeguș de miez. Nici un strop de scoarță. Doar partea din mijloc a unor copaci tăiați spre folosință, doar partea de sevă. M-a marcat. M-a marcat șuvoiul acela neobișnuit, mi-a rămas înfipt în gând rumegușul acela alb, de moarte aleasă, de moarte tânără. Pe drumul spre casă am început să-mi scriu în minte poemul care dă titlul acestei antologii: Rumeguș de miez”. […] Lui Roni nu îi plăcea poezia, știam asta, de aia tot îl cadoriseam cu cărți de-ale mele, și știam că se bucură de realizările mele. […] Îl sunam pe Roni de fiecare dată când aveam o veste bună, și se bucura. […] De aceea, unul din gândurile pe care le-am legat de păstrarea amintirii lui Roni a fost să-mi adun poemele din cărțile publicate din bursa primită de la UVT în anii de doctorat. Am vrut să dau ceva înapoi, drept mulțumire. Apoi… soarta a făcut ca această mulțumire să poarte și pecetea dispariției prietenului nostru”.

Un alt un motiv pentru care Ramona Băluțescu a ales Sinagoga Neologă din Lugoj pentru lansarea antologiei Rumeguș de miez a fost acela de a facilita prezența la eveniment a mamei lui Robert Reisz.

Și pentru că triplul volum îi este dedicat lui Roni, „prietenul ideilor, sensibilităților și deschiderii noastre”, credem că autoarea nu are nimic împotrivă dacă rezervăm aici câteva rânduri întru amintirea celui care a fost prof. univ. dr. Robert D. Reisz, unul dintre intelectualii de prim rang ai Timișoarei, plecat prea devreme dintre noi, la doar 55 de ani.

„Născut la Lugoj în 1964, a studiat matematica la Universitatea de Vest din Timișoara, pe care a absolvit-o în1988. A devenit Doctor în Informatică al UVT în anul 2000 și abilitat al aceleiași Universități în 2014. Angajat al Universităţii de Vest încă din 1990, Robert D. Reisz a deţinut din 2009 titlul de Profesor, iniţial în cadrul Facultăţii de Matematică și Informatică, iar, din 2012, în cadrul Departamentului de Științe Politice al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării. De asemenea, a fost Decan al acestei facultăţi în perioada 2016-2018. Începând din 2014, a coordonat teze de doctorat în domeniul Ştiinţelor politice. Activitatea sa de cercetare şi predare a acoperit arii multiple, precum: statistică socială, sisteme educaționale, politici în domeniul educaţiei, migraţie ş.a.

Viaţa sa academică a fost extrem de bogată, profesorul Reisz implicându-se activ într-un număr foarte mare de inițiative și proiecte educaționale și de cercetare, precum şi ca membru în numeroase organizații profesionale și în colectivele mai multor reviste științifice naţionale şi internaţionale. A colaborat, ca cercetător, cu Hungarian Institute for Educational Research (Budapesta, Ungaria) şi Association for Empirical Studies (Kassel, Germania). Timp de zece ani a fost cercetător la Martin Luther Universität Halle-Wittenberg/Institut für Hochschulforschung, Germania, unde a studiat, cu rezultate remarcabile materializate prin publicații, probleme din perimetrul sociologiei educației.

A publicat constant și frecvent în reviste și la edituri internaționale, adesea în colaborare cu cercetători din lumea academică europeană. Numeroasele sale publicații au avut un impact deosebit, atât în comunitatea științifică din care a făcut parte, cât și în rândul unui public mult mai larg. Pasionat de activitatea didactică, a fost îndrăgit şi apreciat de multe generaţii de studenţi, care s-au bucurat de expertiza pe care le-a oferit-o cu generozitate și de libertatea academică pe care i-a încurajat să și-o exercite.

La fel ca și în perimetrul activității academice, Robert D. Reisz a fost un intelectual de excepție și în alte domenii ale vieții culturale, în care a dat dovadă de un rafinament și o cunoaștere cu totul speciale. Participant constant și entuziast la nenumărate evenimente culturale, pasionat de muzică şi interpret la rândul său, a fost un spectator nelipsit la evenimente dedicate jazz-ului sau muzicii clasice.

Datorită numeroaselor contribuții aduse atât sferei academice românești și internaționale, cât și vieții culturale românești, președintele Klaus Iohannis a semnat marți, 4 februarie 2020, decretul de decorare post-mortem a profesorului Robert D. Reisz. În semn de apreciere pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea învățământului superior și a cercetării românești, dar și pentru activitatea managerială și rezultatele obținute în formarea intelectuală și umană a tinerelor generații, președintele României i-a conferit post-mortem Ordinul Național «Serviciul Credincios» în grad de Cavaler”.

Robert D. Reisz a încetat din viață în 2 februarie 2020 și a fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul Evreiesc din Timișoara.

Lugojenii ar trebui să fie mândri că un asemenea om s-a ridicat din rândurile lor, iar dacă președintele României l-a decorat post-mortem credem că autoritățile locale sunt mult mai datoare întru memoria lui Robert Reisz. O stradă, un club, o școală ar trebui să-i poarte numele. Sugerăm, în acest sens, Consiliului Local Lugoj chiar acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de Onoare al Lugojului.

Revenind acum la antologia Ramonei Băluțescu, pentru a-i înțelege poezia, trebuie să spunem neapărat că această doamnă misterioasă (prietenii știu de ce!) a fost, la doar 21 de ani, corespondent de front în războiul din Bosnia, cu acreditare la Națiunile Unite și NATO, și a publicat corespondență de la bombardamentele din Belgrad, în 1999. Mai trebuie să spunem, pentru a-i înțelege poezia, că s-a specializat, ca jurnalist de reportaj, în medicină și în problemele minorităților etnice și religioase din Banat și Crișana, dar și că este acreditată, ca jurnalist, la Vatican, unde a participat la mai multe evenimente de importanță națională și internațională. Cu un CV atât de neobișnuit și impresionant (este membră a Asociației Ziariștilor din România, din 1993, membră fondatoare a Asociației Fotografilor de Presă din România, din 1996, membră a Asociației Presei Timișorene, din 1999, și a Uniunii Scriitorilor din România, din 2017), nu mai are rost să te întrebi cum a reușit să publice 50 de cărți până la 47 de ani, vârstă la care Arghezi abia debuta. Iar dacă doar anul trecut a publicat nu mai puțin de 11 volume (Patru zile cu fluture, Eurostampa, Și lumina cea fără de sfîrșit, Eurostampa, Coroana de lest, Eurostampa, Agurinzi, Eurostampa, Unelte de mîntuire, Editura Universității de Vest, 57 de păsări, Editura Universității de Vest, Extinct, Editura Universității de Vest,  Rumeguș de miez vol. 1-3, Editura Universității de Vest, În anul al doilea ei vor muri, Editura Eurostampa), e firesc ca antologia despre care vorbim să cuprindă o selecție din alte 24, publicate în întervalul 2017 – 2020.

Dar iată ce spune Mircea Mihăieș despre Rumeguș de miez: „Poezia Ramonei Băluțescu stă sub semnul urgenței. Versurile sunt precipitate, abrupte, de-o directețe adeseori sfidătoare. Ceva din spiritul jurnalistului de investigație se decantează în fine otrăvuri metaforice. Poezia ei nu vizează, în primă instanță, comunicarea și sugestia. Ea ține să depună mărturie, năzuind să devină manifest: e o poezie care-și propune să te ia prizonier. Lirismul contondent al versurilor e consecința unui panteism asumat în mod radical, prin distrugerea ierarhiilor artificiale create de pretenția omului de a se plasa în centrul universului. Harta mentală a suferinței e străbătută de poetă într-un murmur de melancolie și patos. Cuvintele stau într-un echilibru precar, alcătuind un arhipelag de vise și aspirații contrariate, urme plăpânde ale unui sfârșit care s-a produs deja.”

Cum nu ne permitem a contrazice un critic de talia lui Mircea Mihăieș, nu ne rămâne decât să ilustrăm afirmațiile domniei sale cu poemul care dă titlul antologiei, Rumeguș de miez: „Tresar la salve./ Am crezut că o să ținem mult./ Sau, dacă nu, că măcar puținul acesta/ aduce mai multă lumină./ Ce vâlvătaie încă stătea să se dezdoaie din sine,/ Din tine,/ Din paritatea sa…/Tresar la salve./ Timpul s-a rupt, fâșii răsucite,/Și, dintr-odată,/ Toată scânteia s-a tras, ascuns, dinspre masă spre undă,/ Care ne vălurește printre picioare, ca rumeguș de miez,/ Ca visul frunzei, pe când era nod, în cârcel de scânduri,/ Și l-a văzut rindeaua.”

Nicolae SILADE

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sus